Clădirea, numită Palatul Toldalagi după numele celui care a construit-o, contele Toldalagy Lásló, se numără printre cele mai frumoase palate în stil baroc construite în Transilvania. Din anul 1984, ea adăpostește secția de Etnografie și Artă Populară a Muzeului Județean Mureș. Clădirea a fost construită între anii 1758-1772 de arhitectul francez Jean Louis D'Orr, care primește suma de 80 de florini. Are o decorație impresionantă tipică stilului baroc chiar cu o notă de fastuozitate, ceea ce a făcut să i se aplice eticheta de "baroc fastuos de Transilvania". Era această grandoare a nobilimii maghiare care se traduce, în exteriorul clădirii, prin ghirlande care împodobesc pereții, pilaștri adosați, sprâncene în stucatură (decorație în ghips) la ferestre și lucarne sub formă de scoică la acoperiș. Nu trebuie uitat blazonul care confirmă poziția socială.
În interior, stilul este susținut de bolțile cu penetrații și de decorația cu vrejuri realizate tot în stucatură. S-au mai păstrat în palat, în interior, sobele de teracotă cu frontoane și cahle pictate și smălțuite în fiecare încăpere având altă tonalitate coloristică.Clădirea a avut diferite funcționalități, iar din anul 1984 adăpostește secția de Etnografie și

Artă Populară, iar din 1994 a devenit Muzeu. Muzeul deține în jur de 6.000 de obiecte, patrimoniul reprezintă, din punct de vedere al conservării și al valorificării zona Mureșului superior, Câmpia Transilvaniei și Zona Târnavelor. Este compus din obiecte de lemn, țesături și cusături, ceramică populară, piese din material care aparțin culturii populare și icoane pe sticlă și lemn. Tematica expoziției, care a rămas aceeași din 1984, de la deschiderea oficială a acestui muzeu, este "Unitate, continuitate, originalitate în arta populară din județul Mureș" și reprezintă cam 18% din patrimoniul existent în 1984, în jur de 985 de piese. Expoziția de bază este susținută de numeroase alte manifestări expoziționale având caracter periodic, fie că au fost comemorative, prin intermediul cărora i s-a adus un omagiu întemeietorului etnografiei mureșene - Aurel Filimon, sau de punere în evidență a patrimoniului existent. Rolul muzeului va fi și în continuare de mare relevanță pentru a evidenția tradițiile populare, arta populară din zona noastră.