Într-un document (dijma papala) din 1332 este mentionata plata unei dari de 40 denari a unui preot Roman din Novum Forum Siculorum, tradus în româna prin Târgul Nou al Secuilor
În anul 1230 calugarii dominicani ajunsi în Ardeal numesc Târgu Muresul,
Asserculis, deoarece majoritatea caselor din oras avea acoperisurile din scânduri.
Alte denumiri din aceasta perioada poarta amprenta negustorilor care au tranzitat orasul sau care au facut schimburi cu populatia bastinasa. Germanii au numit orasul
Neumarkt, adica
Târgul Nou, iar grecii ajunsi în arcul intracarpatic îl numesc
Agropolis,
Târgul Cerealelor în limba româna.
În anul 1370 orasul îsi schimba vechea denumire
Novum Forum Siculorum si poate fi gasit în documentele vremii ca
Szekelyvasarhely,
Târgul Secuiesc în româna.
În 1616 prin diploma din 29 aprilie
Gavril Bethlen schimba încadrarea administrativa a orasului din târg în oras regesc. Tot prin aceasta diploma orasul este numit
Târgu Mures,
Marosvasarhely în ungureste si oficializeaza vechea stema a orasului, un brat de om taiat de la umar si îmbracat în fier, care tine o sabie înfipta într-un cap de urs si o inima.
Sapaturile efectuate de arheologul Stefan Kovacs au confirmat faptul ca teritoriul de azi al orasului Târgu Mures a fost locuit înca din preistorie. Au fost descoperite o serie de locuinte preistorice, resturi de oase, vase de lut, obiecte de cremene si de bronz, mici statuiete de pamânt datate ca fiind din 2000 î. de Ch. Siturile arheologice au scos la iveala urme umane din epoca pietrei lustruite, a celei de bronz si a fierului; s-au descoperit si vestigii apartinând culturii Cris cea mai veche cultura neolitica din România.
Descoperirile arheologice de la Cristesti, Cetatea de la Moresti, Cipau, Sântana de Mures atesta continuitatea populatiei bastinate si dupa retragerea Aureliana. Cetatea de la Moresti de lânga Târgu Mures confirma existenta unor forme de organizare administrativa în momentul invaziei triburilor migratoare.
În
1332 - 1370 Târgu Mures figureaza într-un registru de dijma ale Papilor ca Novum Forum Siculorum (Târgul nou al secuilor), iar mai apoi în diplomele regelui Ludovic I. Totodata orasul poate fi gasit în istoriografie sub denumirea unguresca Szekelyvasarhely sau Vasarhely .
În
1616 Tamas Borsos primarul orasului primeste de la Gabor Bethlen, principele Ardealului, dreptul de municipiu pentru oras si totodata se fixeaza si numele unguresc de Marosvasarhely.
În
1709 izbucneste o epidemie de holera care pustieste orasul Târgu Mures si împrejurimile din judetul Mures.
În
1786 se înfiinteaza prima tipografie din Târgu Mures. În aceasta perioada miscarea culturala si literara iluminista care a condus la aparitia Scolii Ardelene, avându-i ca reprezentanti pe
Gheorghe Sincai, Petru Maior, au avut contributii la dovedirea continuitatii populatiei daco-romane în Dacia, au militat pentru dezvoltarea învatamântului, pentru drepturi egale cu ale maghiarilor secuilor si sasilor si pentru desfiintarea iobagiei. Tot în aceasta perioada se remarca Bolyai Farkas profesor la colegiul reformat si fiul sau creator al geometriei neeuclidiene. Astazi numele este purtat de o strada si un liceu din oras.
Anul 1848 gaseste orasul Târgu Mures cuprins de idei revolutionare. Avram Iancu si Alexandru Papiu Ilarian formuleaza ideile Adunarii de la Blaj. Alexandru Papiu Ilarian, un exponent al tineretului român din acea perioada, scrie o petitie în care afirma: "sa fie înscaunata dreptatea si egalitatea, sa fie asigurata existenta nationala si folosirea dulcii dulcii limbi materne pentru toate natiunile ce locuiesc în Ardeal si Ungaria, sa se desfiinteze robotele fara nici o despagubire ....". În Târgu Mures, în casa lui Avram Iancu, (strada astazi îi poarta numele) au prins contur ideile care se regasesc în programul Adunarii de la Blaj.
În
1866 Mihai Eminescu poposeste în Târgu Mures. Poetul se odihneste la Calul Balan din strada Calarasi 13, ulterior a fost amplasata o placa comemorativa care sa amintesca de trecerea poetului prin oras.
Orasul a fost cunoscut pâna în perioada interbelica sub denumirea de
Muras-Osorhei.
Atât Avram Iancu, cât si ceilalti fruntasi români care au studiat sau au activat în orasul de pe Mures foloseau cu consecventa numele de Osorhei, derivat din cuvântul maghiar "vásárhely" (a se pronunta "vasarhei"), ceea ce înseamna "târg". Denumirea de Târgu Mures a fost adaptata în timpul administratia interbelice.
Sfârsitul anul 1989 gaseste orasul cuprins de febra dorintei de schimbare. Regimul comunist, ca si în celelalte orase ale tarii, este privit cu ostilitate, astfel ca atunci când tonul destramarii comunismului dat la Timisoara s-a facut auzit în toata tara, muresenii si-au adus si ei contributia la demolarea vechilor structuri. Mortii din acele zile tulburi ale începutului democratiei din România, stau drept marturie a evenimentelor tragice, premergatoare formarii României post-comuniste.
În
22 februarie 2000 ca semn de cinstire pentru jertfele date si pentru eroismul manifestat în lupta pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, municipiul Târgu Mures este declarat
Oras-martir.
sursa: ro.wikipedia.org
Acest articol este disponibil sub licenta GNU pentru documentație liberă și se bazează pe materiale din articolul "Mures" de la Wikipedia
