Mures, orasul comercial
Situat in partea centrala a tarii, urmand cursul raului omonim, Judetul Mures coboara in trepte de pe crestele Carpatilor Rasariteni inspre Campia Transilvaniei si Podisul Tirnavelor. Relieful de podis si colinar ocupa jumatate din intinderea judetului, cealalta jumatate fiind rezervata dealurilor subcarpatice si muntilor vulcanici Calimani si Gurghiu. 6696 kilometri patrati constituie suprafata judetului Mures. Aceasta reprezinta aproape trei procente din intinderea actuala a Romaniei, iar cei circa 579.000 locuitori au o pondere similara in intregul populatiei tarii. 48,8 la suta din populatia judetului locuieste in mediul urban: la Tirgu Mures, Reghin, Sighisoara, Tirnaveni, Ludus, Sovata, Iernut, Miercurea Nirajului, Ungheni, Sarmasu si Singeorgiu de Padure, iar 51,2 la suta in mediul rural, in 91 de comune cu 486 de sate. Localitatea resedinta de judet este municipiul Tirgu Mures.
Principalele resurse naturale ale judetului sunt constituite de gazele naturale, rocile pentru materiale de constructie, izvoarele minerale clorurosodice, padurile.
Complexa si diversa, economia judetului impune nume care suscita interes si respect in domeniile extractiei gazelor naturale, energiei electrice si termice, chimiei, exploatarii si prelucrarii
lemnului, materialelor de constructii, alimentar. Un loc aparte il ocupa fabricile de mobila, in special mobilierul sculptat, unitatile producatoare de geamuri si sticla, ceramica - la Tirnaveni, Tirgu Mures si Sighisoara, textile si confectii - la Tirgu Mures si Sighisoara, de pielarie - la Tirgu Mures si Reghin, etc. Judetul Mures este singurul producator de carbid (Tirnaveni) si instrumente muzicale cu corzi (Reghin) din Romania.
Agricultura - a doua ramura ca importanta in economia judetului - are o traditie veche pe aceste meleaguri, existand conditii prielnice pentru aproape toate culturile. Terenurile agricole reprezinta 61 la suta din suprafata judetului.
Judetul beneficiaza de o retea de comunicatie cuprinzand 1846 kilometri de drumuri publice, din care 18 la suta reprezinta drumurile de interes national, 40 la suta cele de importanta judeteana si 42 la suta cele comunale. Aeroportul international Tirgu Mures-Vidrasau deserveste o populatie de aproximativ 1,5 milioane locuitori de pe un areal de 23.000 kilometri patrati, cuprinzand judetele Mures, Bistrita, Harghita, Covasna.
Natura deosebit de generoasa, ca si numeroasele monumente de cultura si arta, asigura conditii pentru satisfacerea celor mai exigente proiecte turistice. Sovata, Singeorgiu de Mures, Ideciu de Jos, Jabenita, Lapusna sunt doar cateva din localitatile ce ofera bune conditii pentru tratarea unor afectiuni si pentru odihna.
O bogata fauna cinegetica si piscicola, flora rezervatiilor naturale, bujorul de stepa la Zau de Campie, multiseculara padure Mocear, Poiana Narciselor,
Parcul dendrologic de la Gurghiu, si multe altele, reprezinta oferta generoasa a meleagurilor muresene. Frumusetilor naturale li se adauga ample si pitoresti manifestari etnofolclorice: Targul fetelor de la Gurghiu, Targul cireselor de la Brancovenesti, Targul pestelui de la Zau de Cimpie si Saulia, Targul pepenilor de la Sinpaul, Udatul nevestelor de la Hodac, serbarile secerisului, obiceiul colindatului, praznicele crestine, nuntile si alte datini din viata comunitatilor traditionale.
Frumusetile naturale si traditiile populare sunt completate de obiective de interes istoric si arhitectural, edificii din secolele XIV-XVIII, cu influente ale stilurilor europene ale epocilor respective: biserici din Sighisoara, Tirgu Mures, Reghin, Bagaciu, Saschiz, Suseni, s.a., cetatile medievale ale Sighisoarei (sec.XIV) si Tirgu Muresului (sec. XVII), cetatea-castel din Iernut amintind de numele principilor ardeleni Gabriel Bethlen si Gheorghe Rakoczi I, castelele din Gornesti si Dumbravioara, Casa Toldalagi din Tirgu Mures, constructie reprezentativa pentru barocul transilvan.
Un posibil periplu muresean incepe chiar cu municipiul Tirgu Mures. Asezarea, ridicata intr-un teritoriu cu marturii mai adanci in istoria populatiei autohtone daco-romane, este cunoscuta in documentele scrise de pe la 1300, sub denumirea de Forum Siculorum, Novum Forum Siculorum, adica Targul sau Noul Targ al Secuilor, care a devenit principalul centru economic al zonei. Negustorii si breslasii au fost cei care au pus, aici, bazele economiei municipiului, inca din epoca feudala. Odata cu aceasta s-a cladit o viata spirituala pe masura, astfel incat municipiul resedinta de judet se prezinta astazi ca un puternic nucleu economic si cultural. Totodata, Tirgu Mures este cunoscut in tara si strainatate ca un important centru medical, cu reusite deosebite in planul medicinei cardiovasculare si urologice. Este de asemenea un loc al asezamintelor culturale - biblioteci, muzee, teatre, institutii muzicale (Teatrul National, Orchestra Filarmonica, Biblioteca Judeteana, etc.). Tirgu Muresul este si un oras al scolilor, de la gimnazii si colegii, pana la invatamantul universitar: medical, tehnic, pedagogic, artistic, fiintand aici scoli vestite inca din evul mediu. Din 1557 este atestata renumita scoala reformata, care dupa 1718 este cunoscuta ca scoala superioara. La colegiul reformat au functionat ca profesori personalitati care studiasera la universitatile din Germania, Olanda, Elvetia, etc., printre care matematicianul Bolyai Farkas, fiul si elevul caruia - Bolyai Janos - a devenit fondatorul geometriei neeuclidiene. La Tirgu Mures timp de peste un veac dupa 1754 a functionat Tabla Regeasca, tribunalul suprem al Transilvaniei, unde erau practicanti multi tineri romani in randurile carora s-au zamislit ideile revolutionare ale lui Avram Iancu, Alexandru Papiu Ilarian si ale altor revolutionari. In orasul Tirgu Mures, Teleki Samuel a pus bazele bibliotecii documentare care ii poarta numele si care din 1802 serveste interesele publicului cititor, avand un fond initial de 40.000 de carti, ajuns azi la peste 200.000 de volume. Merita a fi mentionata impunatoarea catedrala ortodoxa, care detine cea mai mare suprafata pictata intre lacasurile de cult din tara. Tirgu Mures-ul este si un oras al florilor, in care bataia ceasului din turnul Palatului Administrativ este dublata de existenta in Piata Trandafirilor a unui ceas floral.
În amonte de Tirgu Mures, la confluenta Muresului cu Gurghiul, cea mai importanta localitate este municipiul Reghin. Ridicat pe ruinele unei cetati dacice, de populatia saseasca, colonizata in aceste parti pe la 1218, Reghinul devine in secolele XVIII-XIX un centru al resurectiei nationale romanesti, inceputa cu carturarul Petru Maior si incheiata sub arcul de triumf al Marii Uniri. Reghinul este astazi un oras cu o viata culturala densa, cunoscut in tara si strainatate sub numele de "Orasul viorilor", sau, mai recent "Noua Cremona", denumire legata tot de constructia de viori. La Reghin au invatat sau invata arta modelarii viorilor tineri din Canada si Germania, semn ca lutierii reghineni au un cuvant de spus in acest domeniu.
Trecand dealurile cu vii ale Tirnavelor, ne indreptam spre Sighisoara, cu cetatea ei medievala "Castrum Sex", intemeiata de colonistii sasi, atestata in anul 1280. Supranumita inca din secolul trecut "Perla Transilvaniei", Sighisoara are un farmec aparte, care invita calatorul aflat in trecere la popas. Nucleul primordial al orasului l-a constituit o cetate de refugiu de pe platoul superior al Dealului Cetatii. In decursul timpului, pe strazile sale si-au purtat pasii diferite personalitati. Dintre acestea, cea mai importanta este Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Batran, care a si locuit aici intre anii 1431-1436. Se presupune ca Vlad Dracul (supranumit Dracula) s-ar fi nascut la Sighisoara. Pitorescul locurilor, incarcatura lor istorica au facut din Sighisoara locul de desfasurare a numeroase manifestari culturale: Festivalul International de Arta Medievala, Festivalul de muzica veche, etc. Cetatea Sighisoarei este inclusa pe lista monumentelor UNESCO. Principalele obiective de interes turistic sunt constituite de cele 9 turnuri de aparare - cel mai important fiind Turnul cu ceas, Muzeul de arme medievale, Casa Vlad Dracul, Casa cu Cerb, Casa Venetiana, Biserica din Deal, Scara acoperita s.a..
Tirnaveniul fiinta in Evul Mediu ca sat apartinator de Cetatea de Balta stapanita si de Stefan cel Mare, apoi de Petru Rares. Desi atestarea documentara s-a petrecut la 1278, localitatea a cunoscut o dezvoltare de tip urban abia la inceputul secolului XX, favorizata de inceperea forarilor pentru gaz metan, rentabila materie prima pentru industrie.
Orase din cea mai noua generatie sunt apoi Ludusul si Iernutul, centre de gravitatie pentru satele apropiate din Cimpia Transilvaniei.
Pe harta turistica a judetului s-a impus si statiunea balneoclimaterica Sovata, cu o traditie de peste un secol si o faima ce a depasit universul romanesc. Statiunea este vestita pentru eficacitatea tratamentelor folosite in afectiunile ginecologice, reumatismale, de circulatie, dar si pentru efectele curative ale aerului, pentru refacere. Statiunea este propice practicarii schiului - iarna si echitatiei - vara.
Pornind de la un potential natural ridicat, administratia judetului Mures are ca obiectiv dezvoltarea durabila a judetului prin cresterea nivelului de dezvoltare economica a intregii regiuni, reducerea discrepantelor dintre mediul urban si cel rural, cresterea calitatii vietii pentru fiecare locuitor al judetului.
Dezvoltarea economiei, in special dezvoltarea turismului nu poate avea loc fara o infrastructura de calitate, iar preocuparile Consiliului Judetean Mures si ale administratiilor locale sunt legate si de gasirea si atragerea de noi surse pentru dezvoltarea acesteia.
Relatiile de colaborare cu parteneri straini constituie de asemenea o prioritate, urmarindu-se dinamizarea contactelor cu caracter economic, cultural, initierea unor proiecte de colaborare, stimularea investitiilor straine in judet. Judetul Mures este infratit cu judetul Gyor-Moson-Sopron si Szabolcs-Szatmar-Bereg din Ungaria, Provincia Shanxi din R.P. Chineza si intretine stranse relatii de colaborare cu Provincia Lecce din Italia, cu orasul francez Montigny le Bretonneux s.a..
Consiliul Judetean Mures urmareste si asigurarea unei bune cunoasteri a ofertei de colaborare a judetului in domeniile sale reprezentative, ca baza de plecare pentru promovarea si implementarea unor proiecte cu finantare externa (UE, Banca Mondiala, etc.).
Datorita zestrei sale naturale si culturale, calitatii resurselor umane, potentialului economic, judetul Mures poate oricand deveni un partener interesant, pe proiecte concrete, durabile.
sursa: ro.wikipedia.org
Acest articol este disponibil sub licenta GNU pentru documentație liberă și se bazează pe materiale din articolul "Mures" de la Wikipedia
